Așadar, pare a fi o discuție falsă, la fel cum a fost cea cu sistemele de irigații care, neglijate fiind și în consecință ruinnându-se, au condus de fapt la deșertificări ale solului, vezi cazul suprafețelor din Oltenia. S-ar părea că managementul centralizat al sistemelor de irigații să nu fie chiar o idee rea. Să revenim însă la subiectul discuției noastre, respectiv este chiar absolută nevoie de folosirea de îngrășăminte pentru ferma sau grădina noastră?

Ținând cont de argumentele de mai sus, putem spune că da, în agricultura modernă, îngrășămintele sunt considerate esențiale. Aceasta pentru că se urmărește în același timp maximizarea productivității și asigurarea necesarului de hrană al plantelor. Fără un aport adecvat de nutrienți, solul își epuizează rapid rezervele, ducând la scăderea drastică a producției.

Avantajele folosirii de îngrășăminte

Indiferent dacă folosim un îngrășământ de tip organic sau anorganic, acestea lucrează în principiu cam la fel. Respectiv:

• Asigură necesarul de nutrienți ai plantei, fie că este cereală, legumă, pom fructifer. Plantele au nevoie de macroelemente - azot, fosfor, potasiu - dar și de microelemente pentru a se dezvolta corespunzător. Îngrășămintele suplimentează sau aduc aceste elemente în sol.

• Crește producția: Fertilizarea optimă permite plantelor să atingă potențialul maxim de producție. La o scară mai largă, înțelegem de ce, căci pentru a satisface cererea globală de alimente, avem nevoie de culturi mai bogate. Iar fără folosirea de îngrășăminte pare a fi extrem de dificil dacă nu chiar imposibil.

• Îmbunătățirea calității culturilor: O nutriție echilibrată contribuie la obținerea unor produse agricole de calitate superioară. Respectiv se acționează asupra dimensiunii, aspectului, conținutului nutritiv. Încă din faza de producție a îngrășământului acesta este dozat cu macroelemente specifice unor anumite culturi. Astfel, avem îngrășăminte pentru grâu, porumb, flori, legume, etc. Sau de tip universal, așa cum găsiți în marile supermaketuri.

• Creșterea rezistenței plantelor: Plantele bine hrănite sunt mai rezistente la boli, dăunători și stresul mediului (secetă, îngheț).

• Valorificarea solurilor mai puțin fertile: Îngrășămintele permit utilizarea și obținerea de producții semnificative chiar și pe soluri cu fertilitate naturală redusă.

Se poate agricultură fără îngrășăminte chimice?

Da, se poate! Însă aceasta în anumite condiții și trebuie să ne asumăm un alt tip de abordare. Adică, știți desigur deja, se face o destul de mare promovare așa-numitelor produse bio. Sau ecologice, organice, în linii mari este vorba de cam același lucru.

Agricultura ecologică/organică vine cu o abordare ce se bazează exclusiv pe îngrășăminte organice. Enumerăm gunoiul de grajd, compostul, îngrășămintele verzi, extracte din alge, făină de oase și mai sunt, cele mai multe le puteți produce și dvs acasă, în grădină sau ferma pe care o aveți la dispoziție. În același timp, odată cu administrarea acestui tip de îngrășământ, ca pe vremea bunicilor, cum se spune, trebuie introduse și câteva principii. Acestea din urmă se axează pe menținerea și îmbunătățirea fertilității solului pe termen lung. Enumerăm câteva:

• Rotația culturilor: Alternarea culturilor cu nevoi nutritive diferite ajută la menținerea echilibrului nutrienților în sol și la prevenirea epuizării anumitor elemente.

• Culturile de acoperire/îngrășămintele verzi: Acestea sunt plante cultivate special pentru a fi încorporate în sol. Așa numitele îngrășăminte verzi sunt o idee extrem de ingenioasă prin care se îmbunătățește conținutul de materie organică și de nutrienți. Sunt introduse în cultură fie prin arat, fie prin metode de no-till. Se urmărește îmbogățirea conținutului de materie organică și nutrienți . De exemplu, leguminoasele fixează azotul din atmosferă.

• Compostarea: Transformarea resturilor vegetale și animale în compost, o sursă bogată de nutrienți și materie organică. Practic, „compostul” este cel mai cunoscut îngrășământ (organic). Și pe care-l poate face oricine acasă, în grădina sau ferma lui.

• Tehnici de conservare a solului (no-till): O tehnică de conservare a solului, această no-till, presupune reducerea sau eliminarea unor lucrări. Astfel, semințele sunt semănate direct pe sol, printre resturile culturii vechi care reprezintă însăși îngrășământul. Este o tehnică prin care se ajută la menținerea structurii solului, a materiei organice și a microorganismelor benefice.

• Integrarea animalelor: Pășunatul controlat poate contribui la fertilizarea naturală a solului prin dejecțiile animalelor. Balega este în acest caz cel mai bun îngrășământ organic.

Agricultura regenerativă este o abordare mai recentă care vizează nu doar menținerea, ci și îmbunătățirea sănătății solului. Realizați desigur că se folosește doar îngrășământ organic. Se pune accent pe diversificarea culturilor și minimizarea lucrărilor solului.

De asemenea, agricukltura regenerativă pune accesnt pe integrarea animalelor și utilizarea compostului. Dar și a altor materiale organice care devin îngrășăminte. Unul dintre obiective este reducerea semnificativă a dependenței de inputurile chimice, inclusiv îngrășămintele sintetice, chimice, anorganice, cum doriți să le spuneți.

Caracteristici ale agriculturii fără îngrășăminte anorganice

Oricât de mult ne-am dori și ne-ar plăcea să avem în grădina noastră, la casa noastră sau la fermă plante „bio”, trebuie să fim conștienți de câteva aspecte. Pe care, dacă le gestionăm inteligent, le vom depăși.

Să știți însă că veți obține producții inițiale mai scăzute. Putem spune că o foarte mică suprafață de pământ mai are acel echilibru inițial. Cel sănătos, bio. Aproape tot pământul este infestat, inclusiv cu particule de microplastic. Oricare ar fi cauza „deranjului” solului, până la restabilirea echilibrului nu veți obține producții extraordinare.

Necesitatea unor cunoștințe aprofundate, pentru că implementarea practicilor cu îngrășăminte organice necesită o înțelegere solidă a ecologiei solului. De asemenea, trebuie înțeleasă interacțiunea complexă dintre plante, sol și microorganisme.

Costul îngrășămintelor organice este un factor descurajant. Pe care-l puteți plăti, nu despre aceasta este vorba, dar întrebați-vă dacă nu ar fi mai bine să cumpărați produse din magazin. Sau, dacă vindeți, poate nu veți avea piață de desfacere la preșțuri care să vă aducă profit. În acest din urmă caz, dacă aveți o fermă mai mare, ați depășit deja stadiul de agricultură pentru casa și grădina dvs. Or, în acest caz, obținerea unor cantități suficiente de gunoi de grajd sau compost de calitate s-ar putea să fie o provocare.

Concluzie

Agricultura modernă se axează pe productivitate ridicată. Chiar dacă aveți o fermă mai mică sau o grădină mai mare, ținta noatră cu acest magazin online, tot vă veți gândi la productivitate. Este aproape inevitabilă pentru majoritatea fermelor folosirea de îngrășăminte.

În același timp, trebuie remarcat că există o tendință crescândă către practici agricole din ce în ce mai sustenabile. Cum am zis mai sus, agricultura ecologică și regenerativă. Aceasta își propune să reducă dependența de îngrășămintele chimice prin optimizarea fertilității naturale a solului și prin utilizarea alternativelor organice. Deci, oricum ne-am raporta la o agricultură modernă și performantă, trebuie asigurat într-un fel sau altul necesarul de nutrienți pentru plante.

Direcția spre care vă veți îăndrepta depinde doar de dvs, cu îngrășăminte organice sau chimice.